Școala Gimnazială Vama are atestări documentare încă din 1819 (după unii, din 1822) când protopopul Ioan Pop din Negrești cere autorităților să aprobe deschiderea și funcționarea de școli românești în toate satele oșenești, deci este menționată desfășurarea învățământului în limba română, sub forma învățământului confesional, clasele funcționând în clădiri ale bisericii. Datorită faptului că în comună existau și etnici maghiari sunt menționate și clase cu predare în limba maghiară și chiar grupe de învățământ preșcolar.
Datele referitoare la activitatea școlii din localitate sunt sărace, dar se pot găsi unele informații în “Monografii școlare” din Țara Oașului unde Școala Vama apare în 1852 ca făcând parte din cele 10 școli încadrate cu învățători pregătiți și cu cantori – învățători, fiind menționat aici învățătorul George Bretan. Mai târziu, în anul 1867, figurează 70 elevi, învățător Georgius Bretan, iar, în anul 1900, erau 112 elevi, învățător George Sima.
În perioada interbelică, pe lângă cele 2 clase primare conduse de câte un învățător, au luat ființă și clase gimnaziale, crescând astfel numărul copiilor care beneficiau de instrucție și educație. După absolvirea claselor gimnaziale, elevii puteau continua studiile la Satu Mare, Baia Mare, Oradea etc. Clădirile în care se desfășurau orele de curs au fost construite special cu aceasta destinație. Astfel, au funcționat clase de elevi în localul destinat școlii (zis și Școala Monoky) și au fost amenajate clase în casa clopotarului de la biserica reformată pentru copiii de etnie maghiară și la casa parohială de pe lângă parohia ortodoxă, într-o clădire destinată învățământului confesional (în total, existau 6 săli de clasă).
Astăzi, Școala Gimnazială Vama este o instituţie de învăţământ de stat și școlarizează copiii din comună în limbile de predare română și maghiară pe următoarele niveluri de învățământ: învăţământ preșcolar, învățământ primar și învățământ secundar inferior sau gimnazial.